Coriandrul (Coriandrum sativum) este o specie erbacee anuala, ce poate ajunge pana la 30-80 cm inaltime si este exclusiv pentru cultura. Originea acestuia este Asia Centrala si apartine familiei umebliferelor. Are radacina pivotanta, verticala si subtire, din care creste o tulpina inalta si cilindrica. Frunzele sunt trifoliate, fin penate, de culoare verde inchis. Florile sunt albe, iar inainte de inflorire au culoare roz. Fructele sunt sferice, usor striate, de culoare galben rosiatica si sunt goale pe dinauntru.
Perioada de inflorire a coriandrului este din iunie pana in august. Recoltarea acestuia incepe imediat ce fructele incep sa capete culoarea galbena pana la maro deschis, lucru care se intampla in mod normal in perioada august-septembrie.
Alte denumiri: buruiană, pucioasă, chimen, coleandră, iarbă puturoasă, piper alb.
Parti utilizate: de obicei se foloseste fructul, insa se poate utiliza si planta intreaga.
Compozitie chimica
Principalul component al coriandrului este uleiul esential, insa mai contine si flavonoide, acid cafeic, acid clorogenic, taninuri, zaharuri, proteine, cumarine, mucilagii, amidon si altele.
Utilizare in gospodarie
Coriandrul este folosit alaturi de alte ierburi pentru condimentarea mancarurilor si a sosurilor. Se poate adauga la turta dulce, la unt sau la branza. Semintele de coriandru pisate mare si amestecate cu otet din vin constituie un excelent ingredient pentru fezandarea carnii, si care o mentine proaspata chiar si pe canicula. Dupa fezandare, aceasta trebuie spalata foarte bine.
Coriandrul este ingrediantul care face ca berea sa devina acida si da gust bun coniacului.
Indicatii terapeutice
Fructele de coriandru au, in principal, actiune carminativa si stimulanta a secretiilor gastrointestinale. Uleiul esential continut de acesta are numeroase actiuni, fiind analgezic, antioxidant, antispastic, bactericid, digestiv, citotoxic, antifungic si stimulent cardiac.
Desi acesta este un stimulent si un intaritor al stomacului, este foarte putin utilizat in medicina.
Principalele afectiuni ce pot fi tratate cu ajutorul coriandrului sunt indigestia, anorexia, meteorismul si flatulenta, parazitii intestinali, cistita, halena si sinuzita.
Preparate pe baza de coriandru
Infuzia de coriandru se prepara prin zdrobirea unei maini de fructe, peste care se toarna 500 ml de apa clocotita. Se lasa infuzat timp de zece minute, dupa care se strecoara, iar intreaga cantitate se administreaza in decursul unei zile.
Decoctul de coriandru se prepara prin fierberea a 100 g de fructe in 250 ml de apa pentru zece minute. Dupa cele zece minute se strecoara, iar dupa racire se administreaza intreaga cantitate.
Uleiul de coriandru se prepara prin fierberea in baie de abur a 500 ml de ulei de floarea soarelui impreuna cu 100-200 g de fructe zdrobite. Se lasa sa dea in clocot, iar dupa zece minute se da la o parte. Dupa racire se depoziteaza in sticlute mici.
Contraindicatii
Uleiul volatil consumat in doze mari este stupefiant. Nu trebuiesc depasite 10 picaturi in 24 de ore.
