S-a discutat mult pe tema ceaiului verde si au fost realizate numeroase studii, care prezinta avantajele si efectele acestei bauturi. Dupa cum stim, sau cel putin asa se spune, ceaiul se afla pe locul doi in topul bauturilor consumate in lume. Si probabil ca asa este. Atunci cand spun ceai, nu ma refer neaparat la ceaiul verde, ci la toate tipurile de ceai, obtinute din frunzele arbustului Camellia Sinensis: ceai alb, ceai oolong, ceai verde, ceai negru si matcha.

In limba romana, cand spui ceai, cel mai probabil te gandesti la unul din zecile sau sutele de sortimente de bauturi calde obtinute prin infuzia fructelor sau plantelor uscate: ceai de menta, ceai de musetel, ceai de sunatoare etc.

Dar sa vedem care sunt principalele tipuri de ceai, cum se obtin, cum se prepara si ce le fac deosebite

Cum a aparut ceaiul verde si cum este obtinut

Dintre toate tipurile de ceai, ceaiul verde a fost documentat cel mai mult. Acesta isi are originea in Asia de sud-est si este acum produs in multe tari din Asia. Prima infuzie de ceai verde ar fi fost facuta in 2737 i. Hr., pe timpul imparatului Shennong.

Persoane care culeg frunze de ceai verde
Persoane care culeg frunze de ceai verde

Se spune ca in timpul unei calatorii, cand imparatul si convoiul sau s-au oprit pentru a se odihni, cateva frunze de Camellia Sinensis au cazut intr-o ceasca cu apa fierbinte. Apa si-a schimbat culoarea, fara ca imparatul sa observe. A baut aceasta infuzie, i-a placut si a ordonat supusilor sai ca din acel moment sa i se prepare astfel de bauturi. Aceasta este una din teorii.

Altii spun ca ceaiul verde era folosit acum mai bine de 3000 de ani, cand persoanele ce il cultivau, mestecau si mancau frunze proaspete de ceai, ca metoda de recreere. Abia mai tarziu frunzele au inceput sa fie procesate pentru a obtine ceaiul. In secolul V, pe timpul dinastiei Tang, consumul de ceai devenise deja o conventie sociala si luase nastere „Ceremonia ceaiului”. In aceasta perioada procesul de aburire a frunzelor de ceai a fost dezvoltat si rafinat.

Se considera ca „aburirea” – procesul prin care se opreste fermentarea frunzelor, si permite ca acestea sa isi pastreze culoarea verde – a avut originea in secolul VIII, in China. Abia mai tarziu, in secolul XVIII, in Japonia, frunzele au inceput sa fie procesate mecanic si apoi infuzate in apa fierbinte. Un exemplu de ceai verde, aparut astfel, este Sencha. Intre timp, chinezii incepusera sa adopte o alta tehnica – coacerea si prajirea frunzelor. In zilele noastre, majoritatea ceaiurilor verzi chinezesti, de calitate, aburite si/sau prajite pentru perioade scurte de timp.

Etapele prin care trec frunzele de Camellia Sinensis
Etapele prin care trec frunzele de Camellia Sinensis

Tipurile de ceai: verde, negru, alb si oolong

Asa cum spuneam, sunt mai multe sortimente de ceai, ce se obtin din frunzele de Camellia Sinensis. Cel mai mare procent il reprezinta ceaiul negru (in jur de 75%), urmat de ceaiul verde (in jur de 20%), iar restul reprezentand ceaiul alb, galben si oolong (cunoscut si sub denumirea wu long). Sa vedem asadar, cu ce se diferentieaza aceste ceaiuri.

Ceaiul alb

Ceaiul alb este realizat din mugurii si frunzele primilor lastari ai arbustilor de ceai. Nu exista un criteriu global pentru diferentierea acestui sortiment. In China, acesta este obtinut dintr-o subspecie de planta, intalnita doar in regiunea Fujian, iar prelucrarea se face dupa metode traditionale.

Ceai alb organic Silver Needle
Ceai alb organic Silver Needle

In alte zone, ceaiul alb se diferentiaza prin metoda de recoltare. De exemplu, „metoda imperiala” de recoltare presupune culegerea mugurilor si a primelor frunzulite si uscarea lor la soare. Acesti muguri au pe suprafata lor un puf fin, alb, iar, dupa uscare, rezulta o culoare argintie. Unii experti spun ca denumirea ceaiului alb vine de la aceasta culoare argintie.

Obtinerea ceaiului alb

Asa cum spuneam, ceaiul alb este obtinut din mugurii si frunzele tinere ale arbustului de ceai. Dupa ce sunt culese, acestea sunt aburite sau prajite pentru a opri oxidarea. In unele situatii, mugurii sunt feriti de lumina solara pe timpul cresterii, pentru a reduce formarea de clorofila.

La recoltare, mugurii si frunzulitele sunt inca coperite de fire fine albe, de unde a rezultat si denumirea de ceai alb. Datorita procesarii minime, ceaiurile albe sunt printre cele mai delicate si proaspete sortimente.

Cum se prepara ceaiul alb

Ceaiul alb se prepara intr-un mod asemanator cu ceaiul verde sau oolong, in sensul ca temperatura apei trebuie sa fie intre 70 si 85 de grade, in functie de sortiment. Se lasa la infuzat, de regula, 2-3 minute. Asadar, pentru a-l prepara, v-ar fi de folos un termometru de bucatarie, sau un fierbator de apa, la care puteti seta temperatura. Daca nu aveti, puteti incerca sa fierbeti apa, pana cand incep sa apara bule de aer. In cazul acesta trebuie facute teste, pentru ca nu e o metoda prea precisa. Intervalul de temperatura este destul de mare, pentru ca exista diverse sortimente de ceai. De obicei, cand cumparati un ceai alb, vi se va preciza temperatura de infuzie si timpul necesar prepararii (asta daca magazinul este unul serior).

Prepararea ceaiului alb
Prepararea ceaiului alb

Sortimente de ceai alb

Exista patru variante principale de ceai alb, iar acestea sunt: Silver Needle, White Peony, Long Life Eyebrow si Tribute Eyebrow. Sunt ceaiuri rare, cu o aroma delicata, florala si fructata. Exista bineinteles si combinatii de ceai alb cu fructe, dar folosesc, probabil, unul din aceste patru variante.

Cata cafeina are ceaiul alb

O cana de 240 ml de ceai alb poate avea intre 30 si 55 mg de cafeina. Pentru a face o comparatie, o ceasca de cafea contine pana la 100 mg. Bineinteles, tipurile de cafea si metodele de preparare pot fi foarte diferite. Aceasta cantitate de cafeina face ca ceaiul alb sa fie sortimentul cu cel mai scazut nivel.

Ceaiul verde

Ceaiul verde este unul din cele mai putin oxidate tipuri de ceai si este obtinut din frunze tinere ale arborelui de ceai. Recoltarea se face spre sfarsitul sezonului, dupa ce recoltarea pentru ceaiul alb, oolong si negru s-a facut deja. Desi originea lui este in China, exista acum plantatii, ce produc ceaiuri de calitate, in multe tari precum Japonia, India, Taiwan, Kenya, si Sri Lanka.

Exista numeroare sortimente de ceai verde, cu arome si parfumuri ce variaza de la legume gatite si pana la iarba nuci si citrice. Aceste variatii sunt obtinute prin modificari in procesul de prelucrare a frunzelor, modificari ce schimba compozitia chimica si aromatica a ceaiului.

Ceasca de ceai verde
Ceasca de ceai verde

Ceaiul verde este atat de renumit datorita presupuselor beneficii, pe care le-ar avea, la pierderea in greutate si la prevenirea bolilor cardiovasculare si a multor tipuri de cancer. Aceste presupuse beneficii se bazeaza pe o serie de studii, ce nu sunt neaparat precise si nu sunt justificate de studii verificabile in vitro. Totusi studiile in vitro preliminare au stabilit o corelatie pozitiva între consumul regulat de ceai verde si o sanatate buna.

Obtinerea ceaiului verde

Spre deosebire de ceaiul oolong si negru, ceaiul verde este un ceai nefermentat. Asta inseamna ca frunzele, odata culese, nu au avut parte de oxidare. Metoda traditionala de obtinere a ceaiului verde presupune o usoara ofilire a frunzelor (etapa ce nu este folosita foarte des), urmata de incalzire, rulare si uscare.

Obtinerea ceaiului verde
Mainile unei femei ce culege frunze de ceai verde

Imediat dupa recoltare, frunzele de ceai sunt duse la fabrica, unde va fi oprit procesul de fermentare prin aplicarea caldurii. Frunzele de ceai sunt incalzite in tigai sau wok-uri foarte mari, asezate pe sobe de lemn sau in tuneluri cu aburi. In functie de metoda, ceaiul va capata anumite arome.

Odata oprit procesul de fermentare, frunzele de ceai verde sunt rulate manual sau mecanic, oferindu-le forma finala. Acest proces ajuta la extragerea compusilor aromatici din straturile celulare ale frunzelor.

Ultima etapa este reprezentata de uscare, ce se face in uscatoare industriale sau tigai foarte mari. Procesul se opreste cand umiditatea frunzelor de ceai verde ajunge la aproximativ 1%.

In procesul de stopare a fermentarii, sunt folosite temperaturi inalte, iar pentru asta pot fi folosite mai multe metode. In timp ce producatorii industriali folosesc cuptoare, unii producatori artizanali prefera sa foloseasca soarele, carbunii sau diverse tigai.

Clasificarea ceaiurilor verzi se face diferit de cea a celor negre si se bazeaza pe forma frunzelor rezultate. In mare, sunt sortimente de ceai verde cu frunze impaturite (ceaiul verde chinezesc Longjing si ceaiul verde japonez sencha) si sortimente de ceai verde cu frunze rasucite (Chun Mee sau ceaiurile verzi Ilam din Nepal).

Cum se prepara ceaiul verde

Pentru prepararea ceaiului verde, temperatura apei ar trebui sa aiba 70-75 de grade, in functie de sortiment. Daca nu aveti un termometru de bucatarie, sau un fierbator care aduce apa la o temperatura setata, puteti astepta pana cand bule mici de apa incep sa se ridice la suprafata.

Ceainic si ceasca cu ceai verde
Prepararea ceaiului verde

Este indicat ca ceasca in care se prepara ceaiul sa fie incalzita inainte, pentru ca apa turnata sa nu se raceasca brusc.

De regula, frunzele se lasa la infuzat 2-3 minute. Puteti experimenta aici, in functie de preferinte. Cu cat infuzia va dura mai mult, cu atat gustul ceaiului va fi mai intens.

Sortimente de ceai verde

Exista numeroase sortimente de ceai verde, diferentiate in functie de tipul plantatiei, perioada recoltarii si modul de procesare. Cateva din sortimentele de ceai verde japonez sunt: Sencha, Gyokuro, Kabusecha, Genmaicha, Hojicha si Matcha.

Matcha este un sortiment mai special, deoarece vine sub forma de pulbere, obtinuta prin macinarea frunzelor de ceai verde Tencha si este folosit in ceremonia ceaiului, in Japonia. In plus, matcha este folosit in numeroase retete traditionale si, mai nou, este foarte renumit prin cafenele si ceainarii.

Cata cafeina contine ceaiul verde

Ceaiul verde contine cafeina, insa mult mai putina decat o ceasca de cafea (desi frunzele de ceai contin mai multa cafeina decat boabele de cafea – in timpul infuziei, doar o mica parte din cafeina este extrasa). Mai exact, intre 35 si 70 mg, pentru o cana (aproximativ 240 ml) de ceai verde, situandu-l pe locul doi, dupa ceaiul alb.

Ceaiul oolong

In traducere libera, oolong inseamna dragonul negru.

Ceai oolong
Ceai oolong

Ceaiul oolong s-ar situa undeva intre ceaiul verde si cel negru, din punct de vedere al gradului de fermentatie a frunzelor. Poate ca nu ai mai auzit de acest tip de ceai, insa ar trebui sa stii ca pentru a fi obtinut, fermentatia este oprita la 10-80%, in functie de sortiment. In cazul ceaiului negru, fermentatia este completa. Evident, sortimentele cu un grad scazut de oxidare vor fi asemanatoare la gust cu ceaiurile verzi, in timp ce sortimentele cu un grad ridicat de oxidare se vor asemana cu ceaiurile negre.

Obtinerea ceaiului oolong

Obtinerea ceaiului oolong este mult mai complicata, ca in cazul altor ceaiuri, si necesita mult timp. In prima etapa, frunzele sunt lasate la soare, pentru eliminarea excesului de apa. In urmatorul pas, frunzele sunt agitate intr-un recipient, proces ce duce la ruperea frunzelor si grabirea procesului de fermentatie. Urmeaza etapa de fermentatie, iar aceasta poate dura mai putin sau mai mult, in functie de sortiment. Odata atins gradul de oxidare dorit, frunzele sunt incalzite, pentru a stopa procesul de fermentatie.

Datorita acestei fermentatii partiale, ceaiurile oolong au arome florale/fructate.

Cum se prepara ceaiului oolong

Pentru a prepara ceaiul oolong, temperatura apei ar trebui sa fie intre 85 si 95 de grade, iar timpul de infuzie intre 3 si 5 minute. La fel ca in cazul altor ceaiuri, puteti modifica timpul, in functie de preferinte.

Prepararea ceaiului oolong
Prepararea ceaiului oolong

Sortimente de ceai oolong

Ceaiurile oolong sunt impartite in doua categorii: cele mici, cu frunze rulate (cum ar fi Tieguanyin), si cele alungite, sub forma de banda (cum ar fi Da Hong Pao). Printre ceaiurile oolong chinezesti se numara Phoenix Tea (Dan Chong), Iron Goddess of Mercy (Ti Kuan Yin), Wuyi Oolong Tea, iar printre cele taiwaneze se numara High Mountain Oolong Tea (Gaoshan) si Milk Oolong Tea (Jin Xuan Tea).

Cum alegi un ceai oolong de calitate

Ceaiul oolong este clasificat, de regula, in doua categorii, in functie de forma frunzelor: cu frunze mici, infasurate (exemplu: ceaiul Tieguanyin), si cu frunze lungi, in forma alungita (exemplu: ceaiul Da Hong Pao).

Avand in vedere ca exista foarte multe sortimente de ceai oolong in magazinele online, puteti tine cont de cateva lucruri cand vreti sa alegeti un sortiment de ceai. Asigurati-va ca frunzele sunt rigide si lucioase, ca ceaiul obtinut are o culoare aurie sau verde pal, iar gustul nu este astringent.

Cata cafeina contine ceaiul oolong

Cantitatea de cafeina din ceaiul oolong este medie, cand vorbim doar de ceaiuri. O cana/ceasca de 240 ml poate contine intre 50 si 75 mg de cafeina, apropiindu-se de valorile ceaiului negru. Cu toate acestea, cantitatea este mai mica decat cea prezenta intr-o ceasca de cafea.

Ceaiul Negru

Originar din China, ceaiul negru se deosebeste de celelalte sortimente de ceai prin faptul ca frunzele au trecut printr-un proces complet de fermentare. De aici si culoarea sa inchisa. Este si ceaiul cel mai consumat.

Ceaiul negru contine mai putini antioxidanti decat ceaiul verde, datorita fermentarii, are mai multa cafeina (cam o treime din cat ar contine o ceasca de cafea) si este putin mai acid. Unele persoane prefera sa puna zeama de lamaie in ceaiul negru, pentru a reduce din aciditate.

Ceai negru
Ceai negru

Primul sortiment de ceai negru, ce a aparut in China, in secolul XVI, se numeste Lapsang Souchong si este popular chiar si in zilele noastre. Lapsang vine de la muntii inalti ai zonei Fuiyan din China, iar Souchong face referire la frunze mici de ceai. Frunzele de ceai Lapsang Souchong sunt uscate in cosuri de bambus, incalzite deasupra unui foc de lemne. Acest proces ii ofera o aroma de fum, ce caracterizeaza acest tip de ceai negru.

Alte tipuri de ceai negru sunt Keemun, Darjeeling si Assam.

Obtinerea ceaiului negru

Asa cum spuneam, ceaiul negru este obtinut din aceleasi frunze de Camellia Sinensis, ca si ceaiul verde. Diferenta vine din faptul ca ceaiul negru este oxidat in totalitate.

Frunzele de ceai proaspat recolatate sunt asezate in straturi uniforme in jgheaburi metalice si, cu ajutorul unor ventilatoare, aerul este tras si impins peste frunze. Frunzele sunt lasate sa se usuce pentru 10-14 ore. In trecut, acest proces era realizat in exterior, cu ajutorul vantului si al soarelui. In zilele noastre, procesul este controlat, datorita tehnologiei.

Pentru a porni procesul de oxidare, peretii celulari ai frunzelor trebuie sparti, iar asta se realizeaza printr-un proces mecanic de rulare (in trecut acest proces era realizat manual). Dupa ce frunzele sunt rulate, procesul de oxidare incepe si frunzele sunt lasate sa se „odihneasca” timp de 8 ore.

In ultima etapa, frunzele sunt introduse intr-un uscator, la o temperatura de 95-120 grade Celsius, pentru 20-25 de minute. Caldura opreste procesul de oxidare si ceaiul negru este gata. Mai multe detalii despre obtinerea ceiului negru puteti gasi aici.

Cum se prepara ceaiul negru

Ceaiul negru este sortimentul de ceai, ce se prepara cel mai usor. Asta datorita faptului ca temperatura apei poate fi de 100 de grade si nu e nevoie de un fierbator special sau de termometru. Asa cum spuneam la inceputul articolului, ceaiul negru este cel mai popular, avand o cota de 75%, din ceaiurile consumate la nivel global.

Prepararea ceaiului negru
Prepararea ceaiului negru

Timpul de infuzie pentru ceaiul negru ar trebui sa fie intre 3 si 5 minute. Pentru o aroma mai intensa, puteti mari cantitatea de frunze. Daca lasati frunzele mai mult timp la infuzat, este posibil ca gustul sa fie putin amar.

Sortimente de ceai negru

Pentru ca ceaiul negru este cel mai popular ceai, exista o foarte mare varietate. Unele ceaiuri negre sunt dulci si subtile, in timp ce altele sunt robuste si intepatoare. Pentru ca exista o varietate atat de mare, este dificil sa alegi cel mai bun ceai negru.

Sortimente de ceai negru indian: Assam (printre cele mai populare ceaiuri negre), Darjeeling (adesea numit „sampania ceaiurilor”), Nilgiri (adesea folosit pentru ice tea).

Sortimente de ceai negru chinezesc: Keemun (un ceai negru foarte popular printre pasionatii de ceai), Yunnan (contine o cantitate mai mare de muguri, denumiti „varfuri aurii”), Lapsang (adesea numit „wiskey-ul ceaiurilor”).

Ceaiuri verzi din Sri Lanka: Ceylon (numele vine de la fosta denumire oficiala a tarii, ce a fost initial o colonie britanica)

Ceaiuri negre populare: English Breakfast (cel traditional contine un mix de Assam, Ceylon si ceaiuri negre din Kenia), Irish Breakfast (contin un tip diferit de ceai Assam), Earl Grey (ceai negru cu aroma de bergamota), Masala Chai (un ceai popular realizat dintr-un mix de ceai negru si contimente – scortisoara, cuisoare, cardamon, ghimbir si piper).

Cata cafeina contine ceaiul negru

Ca si in cazul ceaiului verde, ceaiul negru contine cafeina. Cantitatea de cafeina dintr-o ceasca de ceai negru poate varia intre 60 si 90 mg. Dupa cum se poate observa, ceaiul negru contine cea mai mare cantitate de cafeina, dintre ceaiurile obtinute din Camellia Sinensis.