Alunul (Corylus avellana) este un arbust de 3-5 m, intalnit in zonele deluroase si submontane, ale carui proprietati medicinale sunt cunoscute de foarte mult timp. Il gasim prin tufisuri, taieturi si margini de padure, grohotisuri si chiar poieni

Alte denumiri ale alunului: alunel, fundici, rânză, tufă

Partile folosite: frunzele, fructele si mugurii.

Recoltarea mugurilor de alun se face in luna aprilie, a frunzelor in lunile iunie si iulie, iar recoltarea fructelor se face in lunile octombrie si noiembrie.

Compozitie chimica

Alunul contine polifenoli, acizi fenol carbonici, flavonoide, ulei volatil, zaharuri, saruri minerale etc. Fructele au un continut redus de apa si sunt foarte bogate in umei gras.

Contin proteine, hidrati de carbon, saruri de potasiu, calciu, fosfor, fier, si vitamine.

Indicatii terapeutice

Datorita faptului ca fructele sunt bogate in vitamine, calciu, fosfor, fier si potasiu, acestea au proprietati nutritive si energetice.

Frunzele sunt utilizate ca vasoconstrictoare, tonifiante venoase in tratamentul varicelor si edemelor, ca antihemoragic si pentru marirea rezistentei capilarelor. Uleiul volatil obtinut din frunze are proprietati vasoconstrictive si bacteriostatice.

Scoarta se recomanda in febra intermitenta, iar amentii, ca sudorific si astringent

Alunele au o valoare nutritiva foate mare. Sub aspect energetic, 100 g de alune au o valoare de 2890 kj, fapt ce fundamenteaza recomandarile alunelor ca energizant la bolnavii de tuberculoza si la diabetici.

Alunele sunt recomandate tinerilor aflati in crestere, persoanelor anemice, femeilor in timpul sarcinii, copiilor debili si persoanelor de varsta a treia.

Uz intern: Alunul poate fi folosit pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: anemie (se recomanda consumul de fructe), colesterol (alunele crude scad nivelul acestuia), teniaza (se recomanda administrarea uleiului de alune), crestere (stimuleaza cresterea), tuberculoza (se recomanda consumul de alune datorita continutului de materii grase), litiaza urinara (se recomanda consumul de alune crude sau ulei de alune), tonificarea vaselor (extractul de frunze de alun intareste vasele de sange si combate aparitia varicelor), graviditate (alunele crude au calitati energizante si revitalizante)

Uz extern: Frunzele si scoarta pot fi folosite pentru plagi atone si ulcere

Preparate pe baza de alun

Uleiul de alune este realizat prin presare la rece si poate fi gasit in magazinele naturiste.

Maceratul de muguri de alun se obtine din muguri tineri ce se maruntesc si se lasa la macerat in apa timp de 12 ore. Dupa macerare, se filtreaza si se depoziteaza la rece.

Infuzia de muguri se realizeaza prin adaugarea de apa fierbinte peste o mana de muguri maruntiti, dupa care se mai da putin in clocot. Se administreaza doua cani pe zi

Infuzia de frunze de alun se realizeaza prin adaugarea de apa fierbinte peste o mana de frunze de alun, dupa care se da in clocot. Poate fi folosit extern in tratarea varicelor si a plagilor sub forma de bai locale sau comprese.