Aloea (Aloe vulgaris) este o planta subtropicala, ce apartine familiei liliaceelor, familie din care fac parte si usturoiul, ceapa, crinul laleaua etc. Denumirea de “aloe” provine de la cuvantul arab “aloeh”, cuvant ce inseamna “seva cristalina si amara”, iar aceasta a fost folosita inca din antichitate datorita efectului sau terapeutic extraordinar. Vechii egipteni o numeau “planta nemuririi”, iar medicii celebri ai antichitatii au fost fascinati de puterea curativa a acestei plante.
Planta de aloe vera are frunze carnoase sub forma de lance, care cresc direct din pamant, cu marginile in forma de dinte de ferastrau. In mijloc prezinta o tulpina care se termina cu flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica. Planta cultivata poate ajunge la o inaltime de 75-120 cm, avand 12-15 frunze late si carnoase cu o greutate de 700-1500 grame fiecare. Aceasta nu creste in zonele geografice unde temperatura coboara sub zero grade Celsius pentru mai mult timp.
Recoltarea aloei vera se face abia dupa ce plantele ajung la maturitate, adica dupa 3-4 ani. Aceasta creste natural in Africa de Nord, Est si Sud, in India, China, Insulele Oceanului Indian si in America de Nord.
Partile utilizate sunt frunzele, mai exact seva ingrosata si uscata.
Alte denumiri: planta nemuririi, seva cristalina si amara.
Proprietatile aloei vera: emanagog, tonic, vermifug, purgativ puternic, stomahic.
Indicatii terapeutice
Pentru uz intern: contra durerilor rebele de cap, leishmanioze cutanate, lupus eritematos, sclerodermie, tuberculoza cutanata, constipatie, tuse convulsiva.
Pentru uz extern: ulceratii cutanate acute si cronice, plagi, arsuri, eczeme acute.
Modul de folosire al aloei vera are un dezavantaj si anume instabilitatea accentuata a gelului extras din frunze care se oxideaza rapid, daca nu este prelucrat in decurs de maxim doua ore, pierzandu-si drastic din calitatile curative. In medicina populara romaneasca exista un remediu naturist din aloe macerata in vin si miere timp de 8-10 zile, remediu folosit cu succes in numeroase afectiuni digestive si ca revitalizant in diferite afectiuni cum ar fi: boli de inima, prevenirea si vindecarea tumorilor maligne si benigne, afectiunilor stomatologice si reumatice, arsurilor si ranilor. In aloe se gasesc si substante cu efect dezinfectant cunoscut, distrugand bacteriile, ciupercile si virusii. Combinatia lor asigura un efect antibacterian, antivirotic si antifugid care explica rezultatele foarte bune in infectii interne si externe.
Aloea contine cel putin trei acizi cu efect antiinflamator: colesterina, compestrina si beta-sistosterina, sterine de origine vegetala. Aceste componente explica rezultatele deosebite ale aloei in arsuri, plagi taiate, reactii alergice, escoriatii, artrite acute, reumatism, ulcer gastroduodenal si alte inflamatii ale sistemului digestiv si ale celorlalte organe interne. Beta-sistosterina este un puternic agent anticolesterolic, scazand nivelul colesterolului.
Aloea previne cancerul pulmonar, controleaza un spectru larg de disfunctionalitati ale sistemului imunitar, incluzand si virusul HIV.
Pentru cei ce nu au posibilitatea de a-si prepara gelul de aloe, in farmacii si la plafar se gaseste acest remediu natural conservat prin metode stiintifice.
Contraindicatii
Supradoza de aloe vera poate produce efecte nedorite cum ar fi deshidratarea, diareea, tulburari electrolitice, colicile. Drogul de aloe vera nu este recomandat pentru copii, batrani si femei insarcinate sau ce alapteaza.
