Plante medicinale - litera G

Gentiana galbena - Gentiana lutea

Plante medicinale - Litera G
Joi, 04 Februarie 2010 17:19

gentiana-galbena    Gentiana galbena (Gentiana lutea) este o planta perena specifica zonei montane superioare si apartine celei mai importante grupe a florei alpine. Este o planta medicinala cu o alura impozanta, ajungand la inaltimi de 60-120 cm, avand o radacina puternica, groasa, maronie la exterior si galbuie la interior. Tulpina este erecta, goala la interior, iar pe aceasta sunt asezate frunze mari, oval-eliptice, a caror dimensiune scade spre partea superioara a tulpinii. Florile se pot gasi in partea superioara a tulpinii, sunt asezate in cime, iar culoarea este galben-aurie. Semintele sunt plate si foarte usoare, fiind purtate usor de vant.

    In afara de gentiana galbena mai exista inca trei specii mari de gentiana:

- Gentiana rosie (Gentiana purpurea), deosebindu-se prin florile in forma de clopotel, galbene la interior si rosii aprins la exterior.
- Gentiana patata (Gentiana punctata), ce se deosebeste prin florile galbene stropite cu puncte negre
- Gentiana pannonica ce are zimtii caliciului arcuiti spre spate, de culoare grena-violet.
Citeşte mai mult...
 

Galbenelele - Calendula officinalis

Email
Gălbenelele (Calendula officinalis)    Gălbenelele (Calendula officinalis) sunt plante anuale, ce se cultiva de obicei din seminte, foarte adaptabile la conditiile de mediu (au nevoie de soare din abundenta, dar se pot adapta in cazul lipsei). Sunt foarte des intalnite ca plante decorative, avand flori viu colorate de culoare galbena-portocalie (prin incrucisari s-au obtinut numeroase varietati de culori). De la galbenele se folosesc ori doar florile marginale, ori intregul capitul central cu tot cu planta.
    Denumiri populare: boance, calce, calinicã, caldarusa, cilimica, coconite, craite, fetisca, filimicã, floare galbenã, flori osenesti, gãlbenare, gãlbenele, hilimicã, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulitã, rosioarã, rusculite, salomie, salunii, sinilii, stâncutã, tãtãiasi, vãzdoage.
    Recoltarea se face prin ruperea florilor in zilele uscate si insorite. Dupa recoltare, acestea se usuca in locuri umbroase si bine aerisite, intr-un strat subtire. Dupa uscare acestea se pastreaza in pungi de hartie sau material textil in zone lipsite de umiditate si lumina.
Citeşte mai mult...
 


| Accesorii alimentatie copii | Anunturi auto | Ghid medical online | Accesorii GSM Nokia | SEO |